Psalmul 84:5,6,7. "Ferice de cei ce-şi pun tăria în Tine, în a căror inimă locuieşte încrederea.
Cănd străbat aceştia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări.
Ei merg din putere în putere, şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion."
Nicăieri în Scriptură, nu promite Domnul Dumnezeu o călătorie uşoară, fără suişuri şi fără coborâşuri spre casa cerească.
Nicăieri nu am găsit scris că Domnul ne duce în cer pe un covor de flori.
Dimpotrivă, chiar Domnul Isus spune în Ioan 16:33 „...În lume ve-ţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, „ veniţi la Mine, zice Domnul, pentru că Eu am biruit lumea”.
Poeţii au cântat: „În cer pe flori nu poţi fi dus când alţii s-au luptat şi pentru Regele Isus, chiar viaţa ei şi-au dat”.
Calea spre cer este presărată cu amărăciuni, cu primejdii, cu dezamăgiri uneori şi cu lupte fel de fel.
Şi este deasemenea, presărată cu văi adânci şi cu coline, aşa cum ne spune psalmistul în versetele 6 şi 7.
Mai întâi coborâm în vale: „Când străbat aceştia valea plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare, şi ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări”.
Acolo în adânc de vale, atunci când calea ni se pare grea, Domnul Dumnezeu coboară ca să ne întâlnească şi să ne dea binecuvântări în încercări:
Nădejde în încercare,
Bucurie în necaz,
Putere de învingere în slăbiciune.
Şi apoi spune psalmistul, că cei „ ce-şi pun tăria în Domnul şi în inima cărora locuieşte încrederea, ei urcă munţii bucuriei
V7 „Ei merg din putere în putere, şi se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu în Sion”.
Cei ce-şi pun nădejdea şi tăria în Domnul, ei nu umblă bâjbâind în întuneric, pentru că înaintea lor merge Lumina lumii, Domnul Isus.
Ei nu umblă din slăbiciune în slăbiciune, ci din putere în putere prin Cel ce este puterea, prin Domnul Isus şi prin Duhul Sfânt.
Întocmai ca şi David care nu l-a învins pe Goliat prin puterea lui ci prin puterea Domnului.
La fel vom învinge şi noi dacă ne vom pune încrederea şi tăria în Domnul.