Crucea...
„Propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării; dar pentru noi care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu” 1 Cor. 1:18

...astăzi, când comemorăm cea mai întunecată zi din întreg universul, vorbind la propriu şi la figurat, şi mă gândesc la faptul că într-o zi ca aceasta de vineri, Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce pentru mântuirea noastră.
Tocmai de aceea, aş vrea să privim în seara aceasta spre olgota, locul unde de bună voie Domnul S-a dat la moarte pentru păcatele noastre.
Pentru aceasta, mă rog ca Duhul Sfânt, să ne deschidă ochii inimii şi ai minţii, şi să privim spre tabloul acesta, care este făcut de mâna sfântă a Celui ce a sculptat munţii şi a adâncit mările, şi a creat peştii şi păsările, şi universul întreg; adică mâna Dumnezeului Celui viu şi adevărat. Pentru că El, şi numai prin voia Lui a creat tabloul de pe Golgota...
Este un tablou viu, şi este cel mai valoros tablou dar nu este aşezat într-un muzeu cu renume, nici într-un palat regal, şi nici măcar într-o casă domnească, ci este aşezat sus pe Golgota sub privirea lumii întregi.
De aceea, fără bani şi fără plată putem să privim, să contemplăm minunatul tabou, şi vom observa:
Doi stâlpi care se încrucişează, doi stâlpi, care se intersectează, unul vertical şi altul orizontal.
Stâlpul vertical arată cu un vârf în sus, spre cer, ca şi cum ar vrea să spună: „de acolo vă vine mântuirea”
Priviţi, parcă ar vrea să spună, spre locul de unde vine Fiul lui Dumnezeu, să vă mântuiască sufletele, şi unde, după ce-Şi va da viaţa pentru voi, şi va învia se va întoarce şi se va aşaza la dreapta lui Dumnezeu Tatăl, ca Mare Preot şi Mijlocitor, şi apărător.
Celălalt capăt al stâlpului, adâncit în pământ ca şi cum ar vrea să pătrundă iadul, şi să-i vestească judecata.
Dar nu despre aceasta vreau să predic astăzi, nu despre iad, ci despre cer, nu despre judecată ci despre mântuire. Nu vreau să predic despre mânia lui Dumnezeu, ci despre dragostea lui nemărginită pe care ne-a arătat-o sus pe Golgota.
De aceea vreau să vă spun că cel de al doilea stâlp, formează două braţe care se întind spre apus şi spre răsărit, sau spre nord şi spre sud, ca şi cum ar vrea să oprească pe toţi oamenii de pretutindeni, care aleargă în neştire spre pierzare, spunând: opriţi-vă!
Sunt două braţe, care, parcă ar vrea să cuprindă lumea întreagă într-o îmbrăţişare dulce, sfântă...
Sunt două braţe care parcă ar vrea să spună: „opriţi-vă din alergare şi priviţi în sus, spre cer” Acolo este Mântuitorul care vă aşteaptă cu atâta iubire şi cu atâta dor.”Pentru că vrea ca acolo unde este El, să fiţi şi voi.
Dar în acelaşi timp, aceste două braţe întinse, parcă ar vrea să bareze drumul spre cer pentru cei ce caută să intre în împărăţie „pe o altă cale”, refuzând oferta de mântuire a lui Dumnezeu.
Domnul Isus a spus : „Eu sunt calea, adevărul şi viaţa; nimeni nu vine la Tatăl, decât prin Mine” Ioan 14:6
Nimeni nu intră în împărăţia lui Dumnezeu dacă nu trece pe la cruce. Pentru că numai Crucea Domnului Isus este intrarea în împărăţia lui Dumnezeu. Eu sunt uşa...
În adevăr, aşa cum spune apostolul, câteva versate mai jos, şi anume în versetul 25: „căci nebunia lui Dumnezeu, este mai înţeleaptă decât oamenii; şi slăbiciunea lui Dumnezeu este mai tare decât oamenii”.
Aşa a găsit cu cale Dumnezeu să să răscumpere ce era pierdut, prin jertfa supremă a Fiului pe Dealul golgota.
...Noi am crezut în El, şi propovăduim crucea, pentru că în ea găsim puterea lui Dumnezeu care ne poartă spre limanul fericirii veşnice lângă fericitul Dumnezeu. În ea găsim puterea de a ieşi biruitori prin orişice am trece.
Să privim în continuare tabloul de pe Golgota.
Doi stâlpi care se încrucişează; iar acolo unde cei doi stâlpi se întâlnesc, este pironit trupul iubitului nostru Mântuitor.
Acolo, între cer şi pământ stă atârnat Mielul lui Dumnezeu, care de bună voie Şi-a dat viaţa pentru tine şi pentru mine, şi pentru lumea întreagă.
De acolo de pe cruce, Domnul Isus Cristos vesteşte dragostea nemărginită a Tatălui ceresc, pentru neamul omenesc.
„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe fiul Său, pe singurul Lui Fiu, ca ori cine crede în El să nu piară ci să trăiască veşnic”.
...Tabloul de pe Golgota este ţinta tuturor laudelor şi mulţumirilor şi glorificărilor. Pentru că acolo S-a glorificat Dumnezeu prin moartea ispăşitoare a Fiului Său.
Acolo pe dealul Golgota, Dumnezeu îşi întinde braţele Sale de har, de milă, de îndurare, pentru toţi aceia care cred în jertfa Mielului Sfânt.
Mulţi se pierd, însă, şi mor nemântuiţi pentru că nu primesc jertfa crucii, de aceea Pavel inspirat de Duhul Sfânt spune: „..propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării..., dar pentru noi este puterea lui Dumnezeu care ne mântuieşte. De aceea, viaţa aceasta nu ne va fi deajuns pentru cercetarea şi înţelegerea adâncimii acestui minunat tablou viu, de pe Golgota, iar veşnicia nu ne va ajunge să-l premărim, să-L lăudăm şi să-i mulţumim Celui ce a stat atârnat în locul nostru pe lemn, acolo pe Golgota.
Dar tabloul complet, ni-l prezintă Ioan în cap. 19:41, unde spune că: „În locul în care Isus fusese crucificat era o grădină”.
Fr. şi s. Dacă vom privi cu mai multă atenţie acest tablou, vom observa: Crucea Domnului Isus şi patimile Lui; vom observa suferinţele Lui fizice dar şi duhovniceşti, vom observa deasemenea, Sângele Sfânt curgând pentru păcatele noastre, vom observa rănile adânci ale trupului Său Sfânt, dar vom mai observa şi o grădină cu flori, cu roade, cu parfumul şi cu frumuseţile pe care le poate oferi o grădină sădită şi îngrijită de Marele Grădinar Dumnezeu Tatăl din cer.
Ce vrea să spună apostolul Ioan prin cuvintele sale?
Că acolo unde este crucea Domnului Isus, acolo este şi o grădină cu flori, cu roade, cu mirosuri şi cu frumuseţi nebănuite. Acolo este un Eden.
Iar unde nu este crucea Domnului, unde nu este primită, acolo nu sunt flori, şi nici parfum, nici roade, şi nici viaţă. Acolo poate sunt frunze dar nu fructe, unde nu este crucea Domnului nu sunt roade.
Acolo unde nu este crucea Domnului Isus Cristos, acolo poate să fie o formă de evlavie, dar nu viaţă din belşug.
Acolo unde nu este crucea Domnului, poate să fie o mărturisire cu gura, dar inima să fie departe.
Acolo unde nu este crucea, poate să fie un zel firesc, dar niciodată florile harului şi nici frumuseţile Domnului Isus.
Nu înâmplător spune Domnul Isus.: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze”.
Ce am mai putea adăuga la cuvintele Mântuitorului decât: Doamne ajută-ne!
...Mesajul pe care tabloul crucii ni-L transmite astăzi este acesta:
„Primeşte jertfa de pe Golgota şi te vei bucura în grădina fericirii veşnice împreună cu Marele Grădinar, fericitul Dumnezeu.”