Psalmul 29.
"Fii lui Dumnezeu, daţi Domnului, daţi Domnului slavă şi cinste. Daţi Domnului slava cuvenită Numelui Lui!
Închinaţi-vă înaintea Domnului îmbrăcaţi cu podoabe sfinte!
Glasul Domnului răsună pe ape, Dumnezeul slavei face să bubuie tunetul:
Domnul este pe ape mari.
Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este măreţ.
Glasul Domnului sfarmă cedrii; Domnul sfarmă cedrii Libanului;
îi face să sară ca nişte viţei, şi Libanul şi Sirionul sar ca nişte pui de bivoli.
Glasul Domnului face să ţâşnească flăcări de foc, glasul Domnului face să se cutremure pustia;
Domnul face să tremure pustia Cades.
Glasul Domnului face pe cerboaice să nască;
El despoaie pădurile; în locaşul Lui totul strigă "Slavă"!
Domnul stătea pe scaunul Lui de domnie când cu potopul, şi Domnul împărăţeşte în veci pe scaunul Lui de domnie.
Domnul dă tărie poporului Său.
Domnul binecuvintează pe poporul Său cu pace!"
De multe ori suntem tentaţi să ne plângem, înspăimântaţi, de vremea rea ce se abate asupra pământului.
Însă David ne dă o pildă deosebită în acest psalm,
Pe când privea furtuna dezlănţuită care se întindea de la marea cea mare, Marea Mediterană, peste munţii Libanului şi peste pustia Cades, cuprinzând întreaga ţară, o furtună grozavă cu tunete şi fulgere.
O furtună care despuia pădurile şi făcea ca cedrii Libanului să cadă frânţi la pământ, aşa cum de multe ori se întâmplă şi la noi.
David în loc să se plângă înspăimântat, priveşte spre cer cu credinţă, parcă străpungând norii grei de furtună cu privirea, laudă din toată inima pe Cel ce locuieşte dincolo de nori, dincolo de stele, pe Dumnezeul Cel Viu şi Atot puternic..............
Şi ne îndeamnă şi pe noi să ne plecăm astăzi înaintea măreţiei cereşti şi să vestim slava lui Dumnezeu.
Să ne închinăm înaintea Măreţiei Sale cu aurul ascultării şi cu tămâia rugăciunii în smerenie, adorându-L pe Creator.
Numele lui este Isus şi este Domnul!.....
V.10-11
Furtuna a venit şi furtuna a trecut, însă Domnul rămâne veşnic!
Marea se înfurie şi apoi se linişteşte, furtuna se dezlănţuie şi apoi se potoleşte, dar Tronul de slavă al lui Dumnezeu rămâne în veac neclintit, ori cât de mari s-ar ridica valurile. Stânca rămâne!
Chiar şi în faţa potopului, Domnul stă liniştit pe Tronul Său de Dumnezeu.
Dumnezeul nostru este statornic. El este acelaşi ieri, acelaşi astăzi şi acelaşi mâine şi acelaşi Domn în vecii vecilor.
El este deasupra tuturor! El are control asupra universului! El are control asupra mea şi are control asupra ta!
El este tărie! El este putere! El este dragoste!.
Şi în dragostea Lui cea mare, Domnul dă tărie tuturor celor ce se încred în El.
Psalmul acesta ne sugerează o imagine minunată a sufletului care deşi trece prin încercări şi prin necazuri, rămâne liniştit, pentru că a învăţat că Dumnezeu dă tărie poporului Său. El dă linişte şi pace sufletului care Îl primeşte pe Fiul ca Domn şi Mântuitor.
Primeşte-L şi tu astăzi şi nu -ţi va mai fi teamă de "valuri" şi nici de "furtuni", pentru că El, Domnul va fi cu tine în toate căile tale.