Cerul este gata pregătit să primească oameni „pregătiţi”
Matei 13:18-23:
„Ascultaţi dar ce însemnează pilda semănătorului.
Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie, şi nu-l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Acesta este sămânţa căzută lângă drum.
Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul, şi-l primeşte îndată cu bucurie; dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
Sămânţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor.
Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.”
Parcă vremea aceasta de primăvară frumoasă, caldă, te îmbie la viaţă.
Parcă tot mai mult te îmbie să-ţi împrospătezi grădina inimii, tot mai mult te îmbie să semeni sămânţa care vine din cer pe calea luminii.
O sămânţă selectată de Însuşi Marele Grădinar Ceresc, Domnul Isus Cristos.
Însă pentru ca sămânţa să prindă rădăcină şi să facă spic cu rod bogat, trebuie să aibă un pământ bun, un pământ cald, un pământ udat la timp şi nu în ultimul rând trebuie să aibă lumină din Lumină.
Deasemenea trebuie lucrat cu multă migală şi cu multă dragoste.
Înainte ca sămânţa să fie semănată în pământ, ştim bine că trebuie să scoatem buruienile din rădăcină şi scaieţii şi pelinul aducător de amărăciune şi spinii care ar putea înăbuşi plantele aducătoare de hrană, de pâine.
La aceasta ne îmbie şi astăzi căldura soarelui de pe cer, dar mai ales Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu.
Să ne pregătim pământul inimii pentru ca tot ce seamănă Marele şi Minunatul Grădinar ceresc, Isus Cristos Domnul, să prindă rădăcină, să crească şi să rodească pentru ca El, Grădinarul să se bucure de roade.
El, Grădinarul, El, Mântuitorul să se bucure de roadele pe care le aducem.
Acesta este defapt scopul alergării noastre pe calea credinţei: să rodim pentru bucuria Mântuitorului nostru.
Chiar dacă uneori nu vom fi pe placul oamenilor ( am întâlnit asemenea oameni chiar în excursia aceasta pe urmele Exodului Biblic pe care a m făcut-o în săptămâna care a trecut.
Am avut câteva perechi de oameni în grup care nici nu voiau să audă de Biblie, de locurile sacre, nu voiau să audă de Mântuitorul şi toate explicaţiile îi enervau), dar n-are importanţă.
Important este faptul că pe tot parcursul călătoriei din Egipt de pe muntele Sinai, prin Iordania la muntele Nebo, locul de unde Moise a văzut Ţara Sfântă de departe şi până pe Muntele Moria în Ierusalim unde Solomon a zidit Templul, am simţit bucuria şi prezenţa Domnului Isus.
Simţeam parcă împlinirea binecuvântării făcute de către David în Psalmul 122: 6b „cei ce te iubesc, Ierusalime, să se bucure de odihnă”.
Şi am învăţat încă odată că dacă aduci ca roadă bucurie Grădinarului ceresc, atunci cu adevărat te bucuri de pace, de linişte şi inima nu ţi se tulbură niciodată.
Sămânţa credinţei rămâne curată şi face roade spre bucuria celui ce seamănă, spre bucuria Mielui lui Dumnezeu.
Dar nu ajunge să curăţăm doar pentru semănat terenul inimilor noastre, el trebuie îngrijit şi după ce sămânţa a fost aşezată în pământ, a încolţit şi chiar şi după ce începe să pârguiască.
Pământul inimii trebuie îngrijit, udat la timp şi curăţat de tot ce ar putea să-l umbrească şi să-l împiedice să aducă roadă.
Pentru că dacă laşi terenul inimii inundat de gândurile rele, de dorinţele înşelătoare, de poftele lumeşti, omeneşti, atunci pământul devine iar tare şi pietros.
Iar tot ceea ce va rodi în urmă va fi sămânţa durerii, a amărăciunii, a deznădejdii a necredinţei.
Şi de roada aceasta cine se va bucura? Nimeni altul decât Satana.
Domnul Isus ne cheamă astăzi să ne pregătim inima pentru sămânţa cerească.
Cu atât mai mult cu cât se apropie marea zi a întâlnirii miresei (a bisericii), cu Mirele ceresc
Aţi auzit poate că de curând au început săpăturile fundaţiei unui templu identic cu cel al lui Solomon, în Ierusalim dar la o distanţă de 30 de Km. de Moscheia lui Omar.
Şi în timp ce eram în Iordania şi apoi am trecut în Palestia ni s-a spus şi am văzut cu ochii noştri, faptul că tinerii erau instigaţi şi încărcaţi în maşini pentru a manifesta împotriva Israelului spunându-li-se că Israelul construieşte Templul la 3 metri de Dom.
În vremea aceasta Domnul ne cheamă să ne pregătim pentru cer.
Pentru aceasta trebuie să stăm sub ploaia Duhului Sfânt care sfarmă bulgării, să stăm sub lumina Feţei Domnului Isus ca să-i încălzescă.
Şi orice sămânţă străină să o scoatem afară, astfel ca tot ce semănă Marele Grădinar să rămână curat şi să aducă rod bogat spre bucuria Sa.
Versetul 23 spune: „Iar sămânţa căzută în pământ bun, este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.”