miercuri, 1 decembrie 2010

Pacea care vine de sus. Ioan 14:15-27
"Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi.
Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi. Peste puţină vreme, lumea nu Mă mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentru că Eu trăiesc şi voi veţi trăi.
În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine, şi că Eu sunt în voi.
Cine are poruncile mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi şi Mă voi arăta lui."
Iuda Iscarioteanul, I-a zis: "Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?"
Drept răspuns, Isus i-a zis: "Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.
Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvântul pe care-l auziţi, nu este al Meu, ci al Tatălui care M-a trimis.
V-am spus aceste lucruri cât mai sunt cu voi.
Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.
Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea.
Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte."

După ce ne spune Domnul Isus: „să nu vi se tulbure inima, aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine, adică rămâneţi în pace, pentru că Eu Mă duc la Tatăl” Domnul Isus ne dă o speranţă.
Ne dă o mângâiere, spunându-ne: nu voi lăsa singuri.
Mă voi întoarce la voi şi voi rămâne cu voi până la sfârşitul veacului.
Dar până atunci vă voi trimite Duhul Sfânt care vă va fi mângâietor în toate zilele.
Mângâietorul, adică Duhul Sfânt făgăduit de Domnul Isus, şi trimis la Cincizecime, cu adevărat ne dă liniştea şi pacea pe care de multe ori nici nu o sesizăm.
De multe ori punem pe seama noastră liniştea din suflet.
De multe ori spunem: M-am liniştit, uitănd să privim spre Cel ce cu adevărat ne dă pacea, mângâierea şi liniştea deplină, adică Duhul Sfânt, care este în noi.
Uitaţi-vă cu băgare de seamă la cei din lume:
Ei nu au linişte, nu au pace, nu mai ştiu ce să mai facă, se sperie de orice zvon, se frământă pentru toate lucrurile, pentru că lumea nu are un mângâietor aşa cum avem noi pe Duhul Sfânt. Psalmul 46:6 "Neamurile se frământă, împărăţiile se clatină..."
De altă parte zice Domnul Isus în versetul 27:"Vă las pacea, vă dau pacea Mea..."
Aici Domnul Isus ne promite o pace gata pregătită pentru noi.
O pace care întrece orice pricepere.
Nimic nu mai trebuie să adăugăm la pacea Domnului Isus, doar să-L primum pe El ca Domn în vieţile noastre şi El vine cu pacea Sa.
Cine are pe Domnul are pacea. Pentru că El este cf. Isaia 6:9. Domnul Păcii. Şi El o împarte cui voieşte.
O vrei şi tu? Spune-I Domnului Isus: da vreau şi eu pacea Ta Doamne.
Şi El îţi va da o pace care întrece priceperea celor pricepuţi.
O pace care îţi aduce linişte în furtună. Ex Furtuna pe mare: Domnul dormea. Avea pace. O pace pe care vrea să ţi-o dea şi ţie.
O pace care măreşte credinţa.
O pace care nu durează o zi, o săptămână sau o lună, ci o pace care dăinuieşte veşnic.
Pentru că niciodată Domnul nu ia înapoi ceea ce oferă cu atâta plăcere.
Să-L rugăm pe Domnul păcii să ne dea şi nouă pacea aceasta care izvorăşte din El

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu