„Nu lăsa viaţa să te schimbe, schimbş-ţi tu viaţa” Naşterea din nou

Ioan cap.3; Ioan cap 1:11-13.

Naşterea din nou este lucrarea de înnoire lăuntrică făcută de Domnul Dumnezeu, în viaţa celor ce-L primesc pe Fiul, pe Domnul Isus Cristos ca Mântuitor personal.
Înnoirea omului prin naşterea din nou, a fost descoperită prima dată de către Mântuitorul, lui Nicodim, în Ioan 3:3-5.
Aici Domnul Isus îi spune lui Nicodim că fără naştere din nou nimeni nu poate avea viaţă divină, viaţă din Dumnezeu, şi prin urmare, fără naştere din nou, nimeni nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Ioan 3:5; 10:10; 1Ioan 5:11-12.
De asemenea, prin naştere din nou, credinciosul se face părtaş unei naturi noi, unei firi dumnezeeşti, şi a unei vieţi noi, în şi prin Cel ce dă viaţa, prin Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu 2 Petru 1:4, astfel că prin Sângele Salvării omul devine o făptură nouă Efeseni 2:10; 4:24: 2 Cor. 5:17.
Naşterea din nou este nu numai necesară, dar este obligatorie pentru toţi aceia care vor să intre în Împărăţia lui Dumnezeu şi să-L vadă pe Domnul Ioan 3:7 „Trebuie să vă naşteţi din nou”.
Născut din "apă şi din Duh nu înseamnă născut din apa botezului, ci înseamnă născut din "apa Cuvântului Sfânt" şi din Duhul Sfânt.
Prin naşterea din nou, omul devine copil al lui Dumnezeu Ioan 1:12: 3: 3,5; 1 Ioan 3:1, cu drepturi depline în Împărăţia cerurilor . Moştenitori ai împărăţiei împreună cu Fiul, Romani 8:17, pe cînd, „Curvarii, stricaţii, cei lacomi de avere, închinătorii la idoli, ş.a. n-au parte de moştenire în Împărăţia lui Cristos, şi a lui Dumnezeu:” Efeseni 5:5.
Pentru că înainte de naşterea din nou, oamenii sunt:
Copii ai mâniei Efeseni 2:3
Fii ai neascultării Efeseni 2:2
Fii acestui veac Luca 16:8
Fii diavolului 1 Ioan 3:1o; Matei 23:13, Ioan 13:10.
Înainte de naşterea din nou, oamenii aparţin oricui, numai lui Dumnezeu nu.
Un om nenăscut din nou este mort faţă de Dumnezeu.
Iar după naşterea din nou, naştere care se produce atunci când Îl primeşte pe Fiul lui Dumnezeu ca Domn şi Mântuitor în viaţa personală, cănd este spălat de tate păcatele în sângele Mielului divin, în jertfa de la Golgota, omul devine copil al lui Dumnezeu, răscumpărat în jertfa de pe Calvar.
Deci, naşterea din nou este posibilă prin credinţa în Fiul lui Dumnezeu şi în jertfa Sa de pe Golgota.
Naşterea din nou nu este o operă a vreunui om ci este mai întâi voinţa lui Dumnezeu Ioan 1:13; Iacov 1:18 „El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui”.
În al doilea rând este tot iniţiativa lui Dumnezeu, ca omul să se poată naşte din nou, în moartea şi în învierea Fiului Sfânt, a Domnului Isus Ioan 3:14-16; 1 Petru 1:3.
„Binecuvântat fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Cristos din morţi, la o nădejde vie”.
Cum se poate naşte un om din nou?
Mai întâi prin credinţa în jertfa Fiului, credinţă care vine în urma auziri Cuvântului lui Dumnezeu Iacov 1:18; Ioan 3:5; 1 Petru 1:23.
Şi apoi prin Duhul Sfânt care foloseşte Cuvântul lui Dumnezeu pentru a străpunge inimile, pentru a convinge pe om de starea lui de păcat, aducându-l la pocăinţă şi determinându-l la naşterea din nou.
Aşa cum spune Apostolul pavel în Tit 3:5, şi Ioan 3:5,6 „Înnoirea făcută de Duhul Sfânt”.
Care sunt rezultatele naşterii din nou?
Primirea unui nume nou Efeseni 2:12.
Primirea unei vieţi noi Efeseni 2:5; 1 Ioan 5:12; Apoc. 1:18.
-în prezent o viaţă sub îngrijirea şi sub binecuvântarea Tatălui ceresc,
- şi în viitor, viaţa veşnică în prezenţa lui Dumnezeu, adică intrarea cu drepturi depline ca moştenitori în împărăţia lui Dumnezeu.
Primirea unei naturi noi, nu mai iubim firescul, ci iubim pe Dumnezeu, iubire care se manifestă prin dragosre de adunare, zel în rugăciune, iubirea Cuvântului lui Dumnezeu, iubirea aproapelui.
Biruinţa asupra ispitelor pe care ne-o dă Duhul sfânt care locuieşte în noi. Efeseni cap.1, 2.
Primirea unei minţi noi, care judecă lucrurile cu totul diferit, o minte care gândeşte duhovniceşte.
De aici şi termenul de pocăinţă care vine din grecescul "Metanoia" însemnând: schimbarea minţii.
„Când eraţi păgâni, ştiţi că vă duceaţi lşa idolii cei muţi, după cum eraţi călăuziţi 1 Cor. 1:12, şi vă înnoiţi în duhul minţii voastre Efeseni 4:23.
Un om născut din nou este însoţit de semne interioare şi exterioare, manifestate prin pace, bucurie, dorinţa de a face voia lui Dumnezeu, o vorbire duhovnicească, iubirea de fraţi, iubirea lucrării lui Dumnezeu.
Dovezile naşterii din nou:
Fiecare copil al lui Dumnezeu are o întreită dovadă:
CREDINŢA „Oricine crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Cristosul este născut din Dumnezeu 1 Ioan 5:1 acesta este o dovadă lăuntrică, o dovadă personală.
Este relaţia directă a celui născut din nou cu Dumnezeu.
IUBIREA „Ori cine iubeşte, este născut din nou” 1 Ioan 4:7-11.
Aceasta este dovada care emană din interior spre exterior şi se manifestă faţă de toţi oamenii.
VIAŢA DIN BELŞUG. „Ori cine trăieşte în neprihănire este născut din Dumnezeu” 1 Ioan 2:29.
Aceasta este dovada exterioară manifestată prin faptele credinţei, şi prin ceea ce faci pentru Dumnezeu.
Numele celor născuţi din nou sunt scrise în cartea cerurilor, în cartea vieţii, tot aşa cum orice om născut pe pământ are numele scris în registrul naşterilor în primării.
1 Ioan 3:7-10; 1 Cor. 13: 1-3; Luca 10:20; Apoc: 20:15; Filip. 3:20.
Când conductorul vine noaptea să facă controlul biletelor de tren, nu pune lanterna asupra călătorului ci asupra biletului. Nu îl interesează dacă este bogat sau sărac, tânăr sau bătrân, învăţat sau mai puţin învăţat, ci, îl interesează dacă biletul este în regulă.
Tot aşa este şi călătoria spre cer.
Cei născuţi din nou sunt în trenul mântuirii care a plecat din gara Golgota cu destinaţia finală Cerul şi biletul de călătorie este unic, şi poartă un nume Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu.
De aceea nu vom putea spune niciodată lui Dumnezeu: Doamne priveşte la mine că sunt sfânt, vrednic sau desăvârşit, ci vom putea spune întotdeauna: Doamne, priveşte spre Domnul Isus, Fiul Tău, pentru că El a murit pentru mine, a murit în locul meu pe cruce, El este Mântuitorul meu, El este „Biletul” meu de călătorie spre cer.
A te întoarce la Dumnezeu, a crede în jertfa Domnului Isus şi să fii născut din nou, nu înseamnă că acuma eşti mai bun decât vecinul tău, sau de cât colegul tău, sau decât fratele tău, ci înseamnă că esti o făptură nouă, schimbată prin puterea Duhului sfânt, spălat în Sângele Sfânt al Mieleului Ceresc, adică eşti un om nou în Cristos.
Trăieşti o viaţă nouă, vorbeşti o limbă nouă ( şi nu este vorba de Vorbirea în alte limbi), ci de o vorbire duhovnicească, dreasă mereu cu sarea Duhului Sfânt.
Pentru a fi născut din nou sunt necesare două lucruri:
Mai întâi să-ţi recunoşti starea de păcat (dacă nu eşti păcătos nu ai nevoie de mântuire, aşa cum, dacă nu eşti bolnav nu ai nevoie de doctor).
Şi în al doilea rând să recunoşti în Isus Cristos pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii şi pe al tău personal.
Tot aşa cum fiecare individ vine pe lume în mod individual, tot aşa intrarea în cer se face în mod individual prin naşterea din nou a fiecărui individ în parte.
Cine nu se naşte din nou nu are viaţă din Dumnezeu.
Şi cine nu are viaţă din Dumnezeu nu poate să intre în prezenţa lui în Împărăţia cerurilor. Ioan 3:3.
Iar cine este născut din nou, are ca moştenire viaţa veşnică împreună cu Domnul Isus Cristos. 1 Petru 1:23.