Roada Duhului Sfânt
Pacea:
Trebuie să stabilim de la început faptul că nici un om nu poate manifesta, nu poate emana, dărui roada Duhului Sfânt prin eforturi personale.
Pentru că nu poate avea cineva roada, dacă nu are Duhul Sfânt.
De aceea este foarte important să deosebim bine firescul, omenescul de duhovnicescul.
De exemplu poate să fie un om foarte iubitor, plin de dragoste faţă de aproapele sau chiar faţă de vrăşmaş, dar să nu aibă Duhul Sfânt.
Un astfel de om are o dragoste omenească şi nici decum o dragoste ca roadă a Duhului Sfânt.
Sau poate să fie un om foarte bun.
Un om despre care să spui: este pâinea lui Dumnezeu.
Ori despre care poţi spune că îl pui la rană.
Dar nu înseamnă că Duhul Sfânt rodeşte în el bunătatea.
Luăm un al treilea caz, în care spunem despre un om că este plin de pace, că este împăciuitor.
Vorba lui este întotdeauna calmă, împăciuitoare.
Dar nici acest lucru nu înseamnă că Duhul Sfânt rodeşte în el pacea.
Pentru că roada Duhului Sfânt se deosebeşte total de roada firii, sau manifestarea omenescului în om.
Spre exemlu, omul iubeşte pentru că este iubit.
Îşi manifestă dragostea faţă de cel ce îi arată dragoste.
Pe când dragostea ca roadă a Duhului Sfânt este unilaterală.
Un credincios care are Duhul Sfânt, iubeşte pentru că nu poate să se manifeste altfel.
El nu iubeşte pentru că este iubit.
Aşa este cu toată roada Duhului Sfânt, ea se manifestă şi acţionează chiar şi asupra celui mai înverşunat vrăşmaş.
De ce?
Pentru că dacă eşti al Domnului Isus ţi-ai răstignit firea pământească, omenescul din tine şi umbli cârmuit de Duhul.
Faci ceea ce îţi spune Duhul să faci. Galateni 5:24-25.
Cuvântul lui Dumnezeu arată în Galateni Roada Duhului Sfânt, ca fiind un întreg cu nouă gusturi deosebite, sau un întreg cu nouă manifestări deosebite.
Nu întâmplător, dragostea este pusă pe primul loc, pentru că nici una din celelalte opt manifestări nu rodesc fără ea.
Fără dragoste nu ai bucurie.
Fără dragoste nu ai pace...........
Şi pentru că vorbim în special despre Pace ca roadă a Duhului Sânt, trebuie să spunem că este mai mult decât o stare de mulţumire.
Credinciosul, care are Duhul Sfânt, stă liniştit şi plin de pace, la umbra aripilor Celui Atot Puternic chiar şi în mijlocul furtunii.
Criza lumii acesteia nu-l clatină pentru că el crede în făgăduinţele Domnului Isus, Mântuitorul.
El nu se teme Chiar dacă se clatină munţii, chiar dacă se cutremură pământul...Psalmul 46.
Oamenii din lume sunt roşi de nelinişte, se frământă se clatină în timp ce credinciosul plin de Duhul Sfânt stă liniştit La picioarele Domnului
„Vă las pacea Mea zice Domnul, vă dau pacea Mea. NU vă dau pacea pe care o are lumea, ci o pace care întrece priceperea înţelepţilor.
Este pace din Dumnezeu, pace rodită prin Duhul Sfânt în inima ta .